Paine artizanala cu castane, ceapa rosie si bacon

Paine artizanala cu castane, bacon si ceapa rosie

Nimic nu se compara cu o paine proaspata, fierbinte, inca aburinda, acusi scoasa de la cuptor. Mai ales daca ai facut-o tu cu mana ta (propun totusi doua maini)!

Prin gand nu mi-ar fi trecut, acum 4-5 ani, ca la un moment dat in viata am sa coc paine. Mi se parea un proces abstract, despre care stiam mult prea putin si sincer, eram obisnuit cu ideea, ca painea vine de la magazin. Atat. Aaa, si ca este alba si in cel mai bun caz si pufoasa.
Pe parcurs am aflat, ca exista si paine neagra, multi-cereale, multi-seminte, cu maia, cu bere, cu cartofi sau ceapa caramelizata si ca se poate coace chiar si acasa. *mind-blown!*

Apoi in vara, am achizitionat o piatra pentru pizza (am folosit-o cu succes aici) de la TheKitchenShop si am aflat ca se poate folosi si pentru paine. De atunci asteptam ocazia si inspiratia s-o incerc. Am experimentat cu doua-trei variante de paine, neagra, cu seminte si glazura de bere neagra si ovaz. Spre surprinderea mea, chiar ieseau bune, cel putin ca si retete de inceput.
Discutand la un moment dat cu Ivett despre eventuale retete, inspiratii si ingrediente de sezon, mi-a venit ideea de paine cu castane. Apoi m-am gandit ca se poate si mai decadent de atat si am adaugat baconul. Si ce merge cel mai bine cu bacon? Yep, ceapa. Rosie.

O combinatie pe care nu am gustat-o pana acum si clar, o provocare. Cum am procedat? Cititi mai jos!

Ingrediente:

— 200 gr castane
— 50 gr seminte de floarea soarelui
— 300 gr faina neagra
— 200 gr faina tip 000
— 1 lingura de ulei de masline
— 1 lingura de sare
— 1 ceapa rosie medie
— 100 gr bacon cubulete
— putina apa calduta
— drojdie (noi am folosit drojdie uscata)

Mod de preparare:

  1. Fierbem castanele, le curatam apoi le zdrobim cu un zdrobitor de cartofi.
  2. Cele doua tipuri de faina le amestecam cu castanele zdrobite, semintele de floarea soarelui, mai apoi adaugam drojdia. Adaugam 100-150 ml de apa calduta si framantam pana obtinem un aluat lejer, usor gumos.
  3. Calim ceapa taiata cubulete mici pana se rumeneste frumos si o lasam sa se raceasca. Baconul il taiem cubulete mici, il adaugam cu tot cu ceapa la aluat si mai framantam o data, pana toate ingredientele se integreaza bine.
  4. Intr-un bol bine pudrat cu faina, punem aluatul la dospit, pana isi dubleaza volumul. Asigurati-va ca asezati bolul intr-un loc cald.
  5. Scoatem aluatul pe o suprafata presarata cu faina, il formam intr-o bila cat mai chipesa, asezam mai apoi painea in devenire pe tava sau piatra pentru pizza si o coacem timp de ca. 1 ora in cuptorul preincalzit la 180°C.
  6. Scoatem painea crocanta si aromata si o savuram bucatica cu bucatica sau felie cu felie.

Aluat gata de odihna!

Painea se tine foarte bine, noi am devorat cam jumatate la o masa, pentru ca nu ne puteam opri din a tot rupe bucati crunchy. Teoretic rezista foarte bine 3 zile, doar sa o pastrati intr-un prosop curat de bucatarie, la un loc cat mai uscat. Zic “teoretic”, pentru ca am mancat-o toata intr-o zi, pana la ultima firimitura.

7

E un sentiment de implinire extrema sa mananci o felie din painea pe care chiar tu ai preparat-o! Painea a devenit un aliment banal si deseori subapreciat (din motive lesne de inteles), dar credeti-ma, aceasta fuziune de gusturi (I mean, ceapa rosie, bacon, castane), crusta crocanta si aroma densa o va propulsa spre un loc binemeritat.

Paine de casa cu crusta crocanta

“Painea este regele mesei si toate celelalte sunt doar curtea regala care il înconjoara pe rege.” (definitie clasica de Louis Bromfield)

Pofta buna!

Galette cu prune – tarta rustica de toamna

Galette cu prune si cimbru
Galette cu prune si cimbru

Desi amandoi preferam anotimpul cald, zilele de vara cu muuult soare, trebuie sa recunosc ca toamna are un farmec aparte. Diminetile cu aer “crisp”, culorile frunzelor, parca ireale, combinate cu acel miros specific de toamna –  te transpun instant intr-o stare de liniste si calm.

In exact aceasta stare de liniste absoluta am plimbat mopsii intr-o dimineata insorita de sambata. M-am tot gandit in timpul saptamanii la un desert simplu, cu putine ingrediente si care nu necesita o indemanare de cofetar profi, dar parca nimic nu imi suradea. Si m-am tot gandit, gandit…gandit… si mi-as fi continuat cugetarea, daca Bubu (mopsulita noastra babuta Bagherra) nu ma tragea intr-o parte. Bubu!?!

Am zambit subit, pentru ca mi-am adus aminte de traseul de plimbare preferat de Doamna Bubu, care ducea pe langa toti prunii din cartier. Bubu adora prunele! Prune! Cum ar fi sa atentez la o tarta cu prune?! Haha, inspiratia vine de unde nici nu te astepti!

Am trecut pe la Domnul Józsi, dealerul nostru de legume si fructe proaspete si repede am cumparat o sacosa plina de prune aromate. Bubu s-a bucurat si ea si in stilul ei caracteristic m-a convins, ca trebuie rasplatita pentru ideea geniala. Justofan!

Am verificat stocul de ingrediente, am tras un ochi pe Pinterest si am hotarat sa incerc o tarta rustica cu prune. Habemus Galette!

Ingrediente pentru blat:

— 150 gr faina, tip 000
—  30 gr faina de migdale
— 1 lingurita zahar
— 1 lingurita sare
— 150 gr unt rece (serios, foarte rece)
— 100 ml apa rece
— lapte/ 1 ou mic pentru a unge marginea tartei

Ingrediente pentru umplutura:
— 1 kg prune, taiate in sferturi
— 1 lingurita de scortisoara macinata
— 4-5 linguri zahar brun
— nucsoara, cuisoare
— putin zahar cu aroma de rom

Galette...rimeaza cu balet!
Galette…rimeaza cu balet!

Mod de preparare:

Incepem cu aluatul pentru tarta. Ca si compozitie, aluatul este unul simplu, metoda de preparare necesita insa un robot de bucatarie sau doua maini iuti.

Amestecam faina, sarea si zaharul, apoi adaugam untul rece taiat cubulete cat mai mici.
Daca folosim robotul de bucatarie, pulsam compozitia aprox. 10 secunde sau pana obtinem o textura de nisip umed. Apoi treptat adaugam apa, lingura cu lingura. Daca vi se pare ca e prea lipicios aluatul, adaugati putina faina. Daca in schimb a iesit un aluat sfaramicios, adaugati o lingura de apa. Aluatul trebuie sa fie neted, uscat (dar nu sfaramicios) si nelipicios.

Daca folosim instrumentele noastre “old-school”, adica mainile, trebuie sa lucram repede, pentru a nu topi untul mult prea tare. La fel ca si in cazul prepararii cu robotul de bucatarie, amestecam ingredientele uscate, adaugam cubuletele de unt, apoi cu ajutorul degetelor le faramitam rapid, integrand untul in compozitia de faina. Daca va este greu sa va convingeti de un ritm alert, imaginati-va, asa cum am facut si eu, ca acele cuburi de unt va electocuteaza la fiecare contact care dureaza mai mult de 2 secunde, haha.  Dupa ce amestecul este omogen (nu va ingrijorati de bucatele mai proeminente de unt), adaugam apa, tot lingura cu lingura.
Aluatul se inveleste in folie alimentara si se pune la frigider pentru minim 1 ora.

Cat aluatul sta la rece, avem timp sa preparam un ceai de soc si sa ne ocupam de prune. Le spalam, scoatem samburii si le taiem in sferturi sau felii mai subtiri. Daca tolerati superstitiile pozitive si aveti norocul sa gasiti prune siameze, adica lipite, neaparat sa impartiti cu cineva drag, jumi-juma. Prunele lipite ar simboliza norocul, so share the good luck!

Dupa o ora, scoatem aluatul din frigider. Preincalzim acum cuptorul la 180°C  si cu o viteza supersonica, intindem aluatul direct pe hartia de copt, pudrata cu putina faina. Diametrul aluatului nostru a fost de aprox. 27 – 28 cm. Lasam cam 4-5 cm liberi la marginea aluatului, restul il presaram cu zaharul condimentat cu amestecul de scortisoara, cuisoare si nucsoara (toate condimentele au fost pulverizate in mojar si amestecate cu zaharul brun). Peste acest strat dulce si aromat asezam feliile/sferturile de prune. Feliile vin asezate putin una peste alta, sa acopere cat mai bine aluatul. Acoperim totul cu un strat generos de zahar condimentat, apoi strangem aluatul de pe margine peste prune, lasand mijlocul tartei descoperit. Pentru un plus de aroma asezam cateva crengute de cimbru proaspat peste prune. Tava cu galette va petrece urmatoarele 20 minute in frigider, apoi inainte sa dam totul la cuptorul preincalzit, ungem marginile tartei cu un ou batut sau lapte.

Coacem tarta ca. 35 minute sau pana totul pare frumos rumenit. Lasam galette-ul sa se raceasca putin, iar apoi servim totul pudrat cu zahar cu aroma de rom, frisca sau, why not, inghetata de vanilie.

Textura este absolut incredibila, fiecare muscatura este senzationala, crusta sfaramicioasa in combinatie cu prunele coapte, zemoase si dulci este o senzatie, care merita traita din plin. Decadenta rustica de toamna, mmmm! 😀

I think I like autumn…

Pofta buna!

Tarta rustica cu prune si cimbru

 

El Dorada – Dorada cu sos de capere si legume crocante

Cu totii am auzit de El Dorado, faimosul oras incas al comorilor de nedescris din jungla Amazonului, bogat in aur si pietre pretioase. Multiple expeditii, care au pornit in scopul cautarii orasului, au sfarsit tragic, termenul Eldorado devenind o metafora pentru cautarea bogatiei, mereu intangibile.

Expeditia noastra pentru cautarea bogatiei gustului a avut insa un happy-end! Am gasit si noi ceva aurit, cu un gust extraordinar.
Dorada (pentru efectul dramatic o s-o numim El Dorada), sau platica de aur, cum mai este cunoscuta, este un peste  aparent banal. Este foarte des intalnit in bucataria din zona mediteraneana. Avand carnea alba si putine oase, dorada poate fi preparata intr-o multitudine de feluri: la cuptor alaturi de cartofi cu rozmarin, in tigaie alaturi de legume sotate, pane in stil “fish&chips” sau chiar la grill.

Am ales sa prepar dorada la tigaie, cu legume blanchate si un sos de capere cu usturoi. Tac-pac, deliciu croat!

Ingrediente pentru 2 persoane:

— 2 bucati dorada (600 g)
— 250 gr baby morcovi
— 150 gr fasole verde si pastai
— 300 gr cartofi noi
— 1 lamaie
— 1 pumn de capere
— 2 – 3 catei de usturoi
— 2-3 linguri ulei de masline
— sare, piper, zahar brun

Mod de preparare:

Pentru ca ‘aventuri’ si mai ales ‘culinare’, am hotarat intr-o dimineata, in care puteam lenevi la soare, sa vizitez piata de peste din minunata capitala a Istriei (5 puncte pentru cel/cea care da un search 😛 ). Nu am pornit cu un plan anume, doar am fost extrem de curios sa vad, ce si cum pe la o piata de genul acesta. Ohhh si ce idee buna! Pesti colorati, simpli, luciosi, cu tepi, fara tepi DAR cu dinti, ochi mari, ochi mici si rosii – o lume total necunoscuta mie, care am crescut cu crap si caras de Somes. Recunosc, am fost putin depasit de situatie si de oferta, asa ca am cerut ajutorul unei doamne dragute, care intr-o croata cu accente british, mi-a sugerat varianta cea mai safe, adica de peste simplu, cu aroma subtila, fara prea multe oase. PERFECT! Two, please!

In spatele pietei de peste se afla piata “normala”, adica tarabe burdusite cu legume si fructe proaspete. Din nou, surpriza totala sa vad gramezi de rucola, salata mixta, smochine, rosii care semanau cu mini-pepeni…pffff. Am luat 3 pere coapte, zemoase si m-am retras intr-un colt, de unde puteam ‘fila’ oferta zilei. Pana am terminat cea de a doua para, am gandit si reteta, care, recunosc nu e cea mai complexa, dar e extrem de aromata, perfecta pentru un pranz de vacanta! Am luat din piata: baby morcovi cu frunze cu tot (nu acele monstruozitati MADE in China), fasole verde si pastai, care plezneau de culoare si prospetime, rosii cherry cu model, inca 2 pere, smochine si un borcanel de capere. Am primit CADOU: 1 ceapa, 1 usturoi durduliu si multe zambete, ceva ce intalnesti destul de rar pe la noi. Am pornit mega fericit spre apartamentul de vacanta, cu gandul la un fish-dish fenomenal.

Dorada a venit gata curatata si pregatita pentru sesiunea de gatit. Am crestat apoi umplut  doradele cu cate o felie de lamaie, usturoi si pur si simplu le-am asezat in tigaia incinsa. Am prajit cate 5 minute pe fiecare parte, pana carnea rozalie a devenit alba. Am stropit apoi ambele parti cu zeama de lamaie si le-am asezonat cu sare si piper.

El Dorada cu sos de capere
El Dorada cu sos de capere

Am blanchat legumele, nu aveau nevoie de mai mult, fiind super proaspete. In minimul de ulei de masline le-am mai dansat prin tigaie, cat sa prinda un pic de culoare si textura crocanta. Sare + piper = love!

Pentru ca am fost destul de cumpatat cu condimentele, m-am gandit sa contrabalansez cu un sos bogat, un fel de mujdei cu accente sarate si dulci. Am razuit 3 catei de usturoi, am adaugat sare si putin ulei, am ‘frecat’ pana am obtinut o pasta grunjoasa. Am adaugat 1 lingura de apa de pe capere, putin piper si o lingurita de zahar brun. Gata! Am servit totul alaturi de cartofi noi fierti si ‘crocantizati’ in putin unt.

Uneori tindem sa credem, ca o mancare buna trebuie sa fie compusa din ingrediente multe, scumpe sau provocatoare. El Dorada m-a invatat un lucru simplu, dar extrem de important: less is more!

Dobar tek!

Piept de pui umplut cu feta & cartofi gratinati

Ohhhh, weekend! Haha, sa stiti ca nu sunt omul care traieste doar pentru weekend, dar uneori, realizand ca e sambata si sunt quasi liber sa fac tot ce imi pofteste inima, ma surprind tresarand.

Pe langa micile placeri, ca de exemplu cititul in liniste, un documentar fascinant de pe BBC Earth, pe care le savurez minut cu minut, imi place sa ma aflu in treaba…in za kitchen. M-am tot gandit in timpul saptamanii la o reteta, care sa imi incante papilele gustative, dar sa nici nu ma tina 3 ore in bucatarie…pentru ca weekend 🙂 Primul gand care mi-a venit in minte era… of course, pieptul de pui. Si nu, nu pentru ca ar fi carnea mea preferata (nici macar in top 5), ci pentru ca se prepara relativ repede si gustul … mmm… hai sa ii spunem neutru se cam potriveste cu orice garnitura.

Dar dupa cum va povesteam mai sus, papilele mele gustative tanjeau dupa ceva putin mai special. Asadar mi-am facut un szörpi, adica un mix de sirop de zmeura cu apa minerala, si am asteptat sa ma gaseasca inspiratia. Si am asteptat….si mi-am mai facut un szörpi.

Stiti, Pablo Picasso spunea ca inspiratia exista, dar trebuie sa te gaseasca muncind. Si ce sa vezi, chiar in momentul in care am vrut sa ma apuc de spalatul vaselor…pac, idee! Chiar langa chiuveta, intr-un pahar inalt si subtire, statea ditamai legatura de patrunjel. Ce ar fi, daca as umple pieptul de pui?!? Bine, nu e o idee revolutionara, stiu, dar cum eu nu am gatit asa ceva ever, am zis sa ma las purtat de valul inspirational si sa ma apuc de treaba.

Ingrediente pentru 4 persoane:

— 1 kg cartofi
— 250 ml smantana lichida
— 2 – 3 crengute de rozmarin
— nucsoara, sare, piper
— 1 piept de pui intreg, dezosat (de preferat cu piele)
— 30 gr feta sau telemea
— patrunjel, busuioc proaspat
— ulei masline
— usturoi
— coaja de la 1/2 lamaie
— 20 – 30 gr parmezan

Sa trecem, deci, la treaba!

Curatam cartofii, ii feliem (aproximativ  1 cm grosime) si ii asezam intr-un vas de yena uns cu unt. Innecam cartofii in 250 ml smantana de gatit, putina nucsoara, sare, piper, 3 crengute de rozmarin, 4 catei de usturoi, acoperim vasul cu folie de aluminiu si zbuff, la cuptor pentru 45 de minute, timp in care pregatim pieptul de pui.

Incepem cu inceputul, adica mijlocul, adica … umplutura: tocam marunt un manunchi de patrunjel si busuioc, apoi adaugam feta maruntita si coaja de lamaie. Adaugam 2-3 stropi de ulei de masline, putin piper si amestecam bine.

Pieptul de pui il taiem in doua jumatati, apoi in fiecare jumatate cream un “buzunar” mai larg, pe care il vom umple cu mixul nostru de feta si verdeturi. Intr-o tigaie incalzim 2 linguri de ulei de masline si punem puiul cu pielea in jos la prajit. Dupa aproximativ 5-6 minute intoarcem puiul.

Piept de pui umplut cu feta, patrunjel si busuioc
Piept de pui umplut cu feta, patrunjel si busuioc

Cat timp pieptul de pui umplut se rumeneste, scoatem cartofii de la cuptor. Frige, frige, frigeeeeee……! Cu foarte mare atentie indepartam folia de aluminiu si adaugam parmezanul ras deasupra. Cartofii se retrag, de data asta fara folie, la cuptor pentru inca 10 minute.

Pieptul de pui este gata, e auriu, crunchy si miroase nemaipomenit. Il scoatem pe o farfurie mai mare si il lasam sa se odihneasca putin. Scoatem si cartofii de la cuptor si ne minunam de crengutele de rozmarin, care arata ca niste braduti tinuti langa calorifer pana in luna februarie, haha.

Cartofi gratinati cu usturoi si rozmarin
Cartofi gratinati cu usturoi si rozmarin

Feliem pieptul umplut si asezam rondelele suculente, cu un puternic iz de verdeturi, pe un pat de rucola. Servim alaturi de o “lopata” de cartofi gratinati si clar, un szörpi rece!

Pofta buna!

 

Couscous cu sofran si steak de vita

Couscous cu sofran, friptura de vita si salata fresh de vara
Couscous cu sofran, friptura de vita si salata fresh de vara

Cand culinarim cu Ivett, ne place sa dezbatem idei si retete. Sorbim lent din cafea, ne gandim la combinatii de ingrediente si condimente, la gusturile care ne incanta pe amandoi sau pe fiecare in parte. Ne inspiram si ne sfatuim, apoi impartim sarcinile. E clipa noastra creativa. Happy days!

Recunosc, ultimele doua saptamani au fost o provocare. Nu ma refer la retete si dezbateri, desi Ivett poate fi un pic incapatanata cand vine vorba de o idee concreta, nu, ma refer la canicula persistenta care mi-a “obosit” elanul la gatit. Sunt unii, care rezista eroic la temperaturi caniculare si sunt eu 🙂

Si totusi, ideile si evident foamea m-au convins sa prepar un pranz savuros, cu elemente clasice, dar si un twist exotic, mai exact: couscous imbogatit cu aroma si culoarea misteriosului sofran, steak de vita in crusta de ierburi aromate, sos de ciuperci si o salata de vara.

Sa trecem, deci, la treaba!

Ingrediente pentru 3-4 portii:

— 150 gr couscous (am folosit varianta instant )
— 400 gr carne de vita (noi am folosit pulpa)
— sofran (cat prindeti cu varful degetelor)
— nucsoara, rozmarin, cimbru
— 2 buc rosii
— cateva frunze de salata (noi am folosit Lollo Rosso)
— 2 fire de ceapa verde
— 1 legatura de baby-ridichi
— ulei de masline
— susan alb si negru
— sare, piper

Ingrediente pentru sos:

— 1 buc ciuperca Champignon mai mare
— 1 buc ceapa rosie medie
— 1 lingura rasa de faina

Mod de preparare:

Deoarece cel mai mult timp il ia prepararea carnii, pregatim mixul de ierburi aromate care vor forma crusta carnii.

Pentru acest mix am ales putin rozmarin, cimbru, nucsoara, sare si piper. Acestea le maruntim pe blatul de lucru, le stropim cu ulei de masline si rostogolim carnea prin acest amestec, pana e acoperita complet.

Intre timp asezam o tigaie pe foc si cand e incinsa bine-bine, punem steak-ul la prajit pentru aproximativ 7- 9 minute (carnea va fi medium). Il intoarcem odata la fiecare 1-2 minute sa prinda o crusta si sa se prajeasca uniform.

Din dorinta de a deslusi misterul sofranului, am cumparat o cutiuta minuscula cu acest condiment special. Firisoarele de sofran sunt staminele unei flori, numite Crocus Sativus, iar cultivarea ei presupune un volum imens de lucru. Nu e de mirare ca se considera cel mai scump condiment din lume. Firicelele emana o nuanta rosiatica – portocalie, ce coloreaza preparatele si le si confera o aroma aparte.

Pentru a extrage aromele sofranului, punem firisoarele intr-un pahar cu un lichid fierbinte, in cazul nostru e apa, si le lasam la infuzat timp de 5 minute. Apa se coloreaza instant, capata o culoare galbuie, apoi portocalie iar apoi rosiatica. Adaugam apa infuzata peste couscous si acoperim vasul pentru 5 minute.
Folosim 1 unitate de apa infuzata la 1 unitate de couscous (1 pahar couscous + 1 pahar de apa infuzata sau supa de vita/legume fierbinte).

Salata de vara e gata cat ai spune “Lollo Rosso”. Spalam si maruntim toate legumele,  le asezonam cu putin ulei de masline, sare, piper si susan.

salata couscous

Carnea arata exceptional, a facut o crusta delicioasa si extras toate aromele din mixul de ierburi. O luam de pe foc, o acoperim cu folie de aluminiu si o lasam sa se odihneasca timp de cateva minute.

Pentru a conferi o nota extra-decadenta pregatim si un sos de ciuperci si ceapa.

Calim ceapa rosie impreuna cu feliile de ciuperci. Presaram o lingura de faina peste aceasta baza, apoi adaugam cam 50ml de supa de carne/apa. Amestecam pana sosul devine gros si lucios. Pentru un plus de aroma, puteti  adauga si sucul lasat de carne. Asezonam cu sare si piper dupa gust.

Couscous cu sofran, steak de vita cu sos de ciuperci si salata de vara. Et voilá!

Poftaaa!

couscous2